Memoria cosmica – totul despre orice a fost si va sa fie

Teosofie si antroposofie

Este vorba despre memoria cosmica sau Akasha, termen a
carui insemnatate in limba de origine, sanskrita, desemneaza
notiunea de „eter”. Formula „memorie akashica” este
utilizata in teosofie si in antroposofie pentru a descrie
plentitudinea cunoasterii mistice incifrate intr-un plan non-fizic,
paralel al existentei. Adeptii celor doua curente ezoterice sunt de
parere ca aceste date contin toata cunoasterea experientei umane
precum si istoria cosmosului.

• Michael J. Fox, actorul care s-a întors în viitor. Diagnosticat cu Parkinson la vârsta de 29…
• Sergei Mikhailovich Eisenstein, pionier în teoria și practica montajului de film. „Cinematograful este moștenitorul tuturor culturilor…

Colectia este descrisa metaforic asemenea unei librarii, alte
analogii comune intalnite in discursurile pe marginea acestui
subiect vizand ideea de „computer universal” sau de „Minte
Divina”. Descrierile memoriei akashe atesta faptul ca
informatiile cuprinse aici sunt innoite in mod constant pe masura
ce viata pe Pamant si Universul insusi evolueaza, ele putand fi
accesate din universul material prin intermediul proiectiei
astrale. Conceptul isi are originile in miscarile teosofice ale
secolului XIX, ramanand de actualitate si in discursurile de tip
New Age.

Conform principiilor teosofice al caror parinte spiritual este
filosoful, esoteristul, artistul si pedagogul de origine austriaca
Rudolf Steiner, memoria akashica
reprezinta un sistem universal care inmagazineaza fidel, ca intr-un
fel de biblioteca a destinelor, toate evenimentele petrecute
vreodata in acest Univers, orice gand, cuvant si fapta.
Amintirile sunt impresionate pe o substanta de natura subtila
denumita akasha (sau eter). In misticismul hindus, akasha este
considerata principiul primordial al naturii din care celelalte
patru principii fundamentale (apa, aerul, focul si pamantul) sunt
create. Impreuna, cele cinci principii reprezinta, de asemenea,
cele cinci simturi ale fiintei umane.

Se crede despre memoria akashica ca arhiveaza pe „rafturile” ei,
in amanunt, trecutul, prezentul si, cred unii, o umbra in plina
evolutie a viitorului nu doar al fiecarei persoane, dar al fiecarui
graunte de materie. Intelepciunea spirituala antica ne invata ca
toata istoria lumii este cumva incifrata intr-o baza de
date universala. Timp de mii de ani, oamenii au vorbit si
au scris despre aceasta cronica extraordinara. Fiecare cuvant,
fiecare fapta, gand si sentiment, inregistrate intr-o arhiva
intrinseca de tipare energetice. O arhiva ce ne este potential
accesibila. Hinduismul, budismul si chiar Biblia insasi fac
referiri la o astfel de memorie akashica sau Carte a
Vietii.

Edgar Cayce

Un exemplu al istoriei recente care sugereaza accesarea si
intrebuintarea de catre un om a frecventei akashice, il reprezinta
celebrul clarvazator american Edgar Cayce. Se
crede despre acest personaj misterios, adesea comparat cu
Nostradamus, ca si-a folosit harul pentru a citi sau a percepe
intr-un fel „marea bliblioteca a vietii”. Atunci cand era intrebat
despre sursa informatiilor sale, Cayce facea referire la doua
fenomene. Unul era subconstientul persoanei pentru care executa
procesul de ghicire, iar celalalt, conform propriilor spuse, chiar
aceasta baza de date universala, pe care o numea arhiva
akashica.

Se pare ca fiecare dintre noi isi scrie povestea vietii prin
ganduri, fapte si prin interactiunea cu ceilalti. Atunci
cand Edgar Cayce facea o „citire”, se transpunea intr-o stare de
transa si calatorea in sfere mai inalte ale constiintei, asa cum se
intampla in vis sau intr-un stadiu avansat de meditatie.
Descria aceasta experienta ca pe urmarea unei raze de lumina ce il
transporta intr-un loc similar cu o biblioteca. Acolo era
intampinat de un batran cu carti, ce avea cate un manuscris cu
numele fiecarui om de pe Pamant. Acesta ii inmana cartea
individului pentru care clarvazatorul cauta informatii.

Sase miliarde de clarvazatori

Totusi, unii sunt de parere ca nu trebuie sa te numesti Edgar
Cayce si sa faci in mod regulat previziuni pentru a accesa memoria
akashica. Cel putin la nivel de inconstient, Cayce credea ca
accesam cu totii aceste informatii in viata de zi cu zi. De
exemplu, putem deveni constienti in ce priveste
sentimentele noastre fata de alti oameni, aceasta fiind o forma de
accesare a informatiei. Avem in interiorul nostru
sentimente rezervate vis-a-vis de ceilalti; atunci cand intalnim
pentru prima oara o persoana putem simti din capul locului
antipatie sau simpatie fara prea multe justificari. De unde vin
aceste porniri? Potrivit lui Cayce, trairile de acest fel pentru
oamenii din jurul nostru sunt bazate pe amintiri stocate in
propriul nostru trecut, pe care ni le amintim constant la
nivel de subconstient. In acest moment, de exemplu, noi recream
deja informatii pentru sentimentele noastre fata de oamenii pe care
ii vom intalni in viitor.

O alta forma de a accesa akasha rezida in oniric, in
ceea ce visam. Cayce spunea ca visele noastre ofera
informatii nu numai despre trecutul nostru, ci si despre
activitatile noastre prezente, furnizand amanunte chiar si in
privinta viitorului. Astfel de date ne sunt trimise in fiecare
noapte, insa nu suntem foarte atenti la ceea ce visam sau uitam
atunci cand ne trezim. Un al treilea mijloc este incercarea de a
urmari tiparele repetitive din vietile noastre. De multe ori avem
de-a face cu experiente si intamplari menite sa ne ajute in
evolutie spirituala si dezvoltare personala. Adesea, aceste lectii
ne vin sub forma relatiilor personale cu alti indivizi.

Principiul Akashei este mentionat in Biblie in mai multe
forme. Se mentioneaza adesea o anumita Carte a Vietii sau
o carte in care Dumnezeu compileaza o baza de date celesta. Prima
referinta din Scripturi la memoria akashica se afla chiar in
„Exod”. Moise vorbeste cu Dumnezeu despre israeliti, pentru
care pledeaza in virtutea abandonarii de catre acestia a venerarii
Vitelului de Aur. Iar in schimbul iertarii, Moise se ofera sa i se
stearga propriul nume din Carte. In alte imprejurari, in
Vechiul Testament putem citi ca totul despre viata unei persoane
este inregistrat intr-o Carte a Amintirilor. David, in Psalmi,
mentioneaza ca totul din viata sa este memorat, chiar si faptele pe
care urmeaza sa le faca.

In Noul Testament, avem exemple despre o carte care, aparent,
contine numele tuturor celor care merita sa fie salvati, iar in
Cartea Apocalipsei se mentioneaza ca fiecare dintre noi are un
volum pe care Dumnezeu il va deschide si din care ii va „citi
viata”.

Atlantida

Rudolf Steiner, in lucrarea sa „Din Cronica
Akasha”, marseaza pe ideea unei indepartari, in timp,
a oamenilor de catre contopirea cu sferele mai inalte si implicit
cu Akasha, prezentandu-i pe stramosii nostri, atlanteeni, foarte
diferiti de omul actual. Aceasta deosebire se refera nu numai la
aspectul exterior, ci mai ales la facultatile spirituale.
Gandirea logica, facultatea de a face calcule si
combinatii, pe care se realizeaza astazi toate realizarile moderne,
nuexistau la primii oameni. In schimb, ei aveau o
memorie extraordinara, si aceasta constituia una dintre
capacitatile lor spirituale cele mai remarcabile.

De exemplu, ei nu faceau calcule, asa cum facem noi, aplicand
reguli invatate in prealabil. Nu aveau ceva cum ar fi o tabla a
inmultiri. Nimeni nu isi intiparise in minte ca trei ori patru fac
doisprezece: Faptul ca atunci cand se ivea necesitatea unei
asemenea operatiuni omul atlantean rezolva problema, se datora
capacitatii de a-si aminti alte situatii identice sau
asemanatoare. Isi reamintea situatii
traite anterior. Este important de retinut ca, de fiecare data cand
se dezvolta o aptitudine noua o alta, mai veche, pierde din forta.
Prin gandirea logica si prin capacitatea de a face calcule,
omul actual este superior stravechiului om atlantean; in schimb,
memoria noastra a regresat, omul gandeste cu ajutorul ideilor;
gandirea omului atlantean se forma cu ajutorul imaginilor.
Cand o imagine ii aparea in suflet, el isi amintea perfect
numeroase alte imagini asemanatoare pe care le traise in trecut si,
pe aceasta baza, isi forma judecata.

Dar acesta tendinta implica o stagnare indelungata, progresul
fiind un lucru greu de obtinut prin repetarea continua a unor
tipare. Or, atlanteenii au cunoscut o evolutie fulminanta, inaintea
prabusirii imperiului lor. Nu s-ar putea datora oare acest lucru
unei ridicari a sufletelor lor neintinate, axate pe memorie, la
sfera akashica atotstiutoare de lucruri trecute sii viitoare? Unii
suspecteaza acest lucru, in mare masura plauzibil, dat fiind
avansul chiar tehnologic al acestei populatii despre care se crede
ca avea vehicule de zbor.

Paranormal sau Akasa?

Tot Rudolf Steiner spunea ca „tot ceea ce apare in timp,
isi are originea in eternitate”. El si adeptii teoriilor
sale cred ca viitorul a fost de fapt trait si ca acesta este
pastrat in acea Memorie Cosmica in care este inregistrat chiar
Universul. De vreme ce timpul insusi este o componenta a acestui
univers, tot ceea ce se va fi intamplat vreodata in raport cu el,
este deja continut in memoria Akasha.

Unele persoane care afirma ca au suportat rapiri OZN vorbeau de
globuri luminoase eterice despre care li s-a spus ca
reprezinta „depozite de cunostinte si inteligenta”, in care se
memoreaza „tot ce este in Univers”. Poate administratorii
acestei supermemorii de tipul realitatii virtuale, in care ar fi
copiati oamenii cu intreaga lor viata, au ajuns, dupa milioane de
ani de evolutie, sa poata conferi fiecarei copii si o anumita
autonomie, initiativa sau liber arbitru; ori poate chiar constiinta
faptului ca traieste si dupa moarte. Aceste entitati ar putea
deveni vizibile celor care pot intra in contact cu respectiva
realitate virtuala. Asa s-ar putea interpreta multe istorii
paradoxale, cum ar fi intalnirile cu stafiile unor
morti. Am avea si un sprijin pentru intelegerea
fenomenului de channelling.

Contactele unor persoane cu o astfel de supermemorie ar explica
cum de ele pot vorbi uneori in limbi nicicand invatate
(xenoglosia), ar putea explica „luarea in posesiune”,
„reincarnarile”, „reamintirea” unor vieti trecute etc. Nu trebuie
sa ignoram ca toate aceste fenomene – altminteri inexplicabile
stiintific, deci respinse oficial – dispun totusi de numeroase
marturii, unele foarte bine documentate.

Pana acum, singurele dovezi prezentate ale datelor akashice au
fost declaratiile celor care pretind ca obtin informatii de la ele.
Aceste afirmatii nu pot fi testate prea usor si de aceea nu au cum
sa imbrace forma unei chestiuni serioase de natura stiintifica.
Nici traditiile crestine si nici cele vedice sau hinduse nu
recunosc radacina scripturilor si a credintelor lor in memoria
Akasha, desi anumite grupuri de indivizi adera la aceasta
convingere. Totusi, in credinta islamica, sub conceptul de
Qadar, exista o notatie a unei asa-numite „Carti a
Decretului” sau „Al-Lawh-Mahfud” ce este, de asemenea, definita ca
o tableta sfanta ce retine amintiri ale tuturor evenimentelor
petrecute si nepetrecute inca.

Credinciosi sau nu, entuziasti ai Akashei sau nu, ceea ce toti
oamenii ar trebui sa observe din existenta acestei notiuni si ar
trebui sa inteleaga, este ca toti suntem la fel, credintele noastre
sunt la fel si nu ne deosebim decat in forma, avand acelasi fond,
exprimat diferit. Akasha nu este, la urma urmei, decat un
alt cuvant pentru ideea de Divin, de etern, de zeitate si de taram
spiritual. Fie ca alegem sa credem sau nu in explicatiile
oferite, ar trebui sa invatam lectia solidaritatii si a ideii de
„toti suntem unul” din aventura Akashica.

CITESTE SI:

• 
  Premonitia – priviri aruncate in
  viitor
  
• Edgar Cayce – Ultimul profet al
  umanitatii
• 
  Calatoriile astrale – drumuri catre alte
  lumi